Difracția la fantă unică: un alt tip de tipar
1 · Prezice
Lumina care trece pr-o SINGURĂ fantă îngustă se răspândește și ea într-un tipar pe un ecran (difracție), cu o bandă centrală luminoasă flancată de franje mai slabe. Răspândește o fantă mai lată acest tipar de difracție mai mult sau mai puțin decât una mai îngustă?
- Mai puțin — o fantă mai lată produce un tipar de difracție mai îngust, mai strâns confinat.
- O fantă mai lată răspândește tiparul mai mult.
- Lățimea fantei nu afectează răspândirea tiparului de difracție.
2 · Montaj
- Deschide presetarea single-slit și apasă Resetează. Lungimea de undă a luminii este 550 nm; ecranul stă la 100 cm de fantă.
- Activează citirea poziției primului minim.
- Setează lățimea fantei pentru fiecare încercare și înregistrează poziția primei franje întunecate (minim).
3 · Colectează date
| Lățimea fantei a (µm) | Poziția primului minim y (mm) |
|---|---|
| 20.00 | |
| 40.00 | |
| 60.00 |
Plotează poziția primului minim y (axa y) în funcție de 1/a (axa x) pentru cele trei încercări.
4 · Analizează
- Pentru o încercare, calculează y = λL/a folosind λ = 550 nm, L = 100 cm (convertind unități pentru a obține y în mm — aceasta este poziția PRIMEI franje întunecate, m = 1). Compară cu tabelul.
- Compară forma acestei formule cu formula franjelor de fantă dublă, dar observă faptul că folosește LĂȚIMEA a fantei unice, nu o depărtare între două fante. Explică de ce o fantă unică mai îngustă produce un tipar central de difracție MAI LARG — contrar intuiției, dar consecvent cu aceeași scalare 1/lățime.
5 · Extinde
- Aceeași fizică (aperturile mai înguste difractă lumina mai mult) stabilește o limită fundamentală pentru cât de abrupt poate focaliza orice lentilă sau telescop sau rezolva detalii fine — limita de difracție. Explică de ce o apertură mai mare de telescop (ca depărtarea mai largă de la fantă dublă) dă putere de rezoluție mai bună, nu mai rea.
- Tiparul de difracție al unei fante unice are o bandă centrală luminoasă cu benzi laterale progresiv mai slabe; tiparul de interferență al fantelor duble are multe franje luminoase strâns depărtate, de luminozitate similară, toate călărind într-o anvelopă de difracție de fantă unică mai lată. Explică de ce un experiment real cu fantă dublă (cu fante de lățime nenulă) arată de fapt AMBELE efecte combinate.
Fizica din spatele acestui experiment
Primul minim de difracție al fantei unice
O fantă unică de lățime a își produce prima franjă întunecată (minim) la unghiul/poziția y = λL/a pe un ecran la distanța L — ACEEAȘI formă de formulă ca depărtarea franjelor de fantă dublă, dar guvernată de lățimea proprie a fantei, nu de o depărtare între două fante.
Optică
- Lentilă convergentă: imagini reale dincolo de 2f
- Punctul focal: unde imaginile evadează la infinit
- O lentilă ca lupă
- O lentilă divergentă: mereu virtuală, mereu micșorată
- O oglindă concavă: imagini reale ca la o lentilă convergentă
- O oglindă convexă: întotdeauna o imagine virtuală micșorată
- Oglinda plană: un caz special, invariant
- Adâncimea aparentă: de ce o piscină pare mai mică decât este
- Reflexia totală: unghiul limită
- Un releu cu două lentile: înlănțuirea imaginilor
- Microscopul compus: două lentile pentru mărire mare
- Un măritor fotografic: două lentile pentru o imagine reală, mai mare