Interferența în film subțire: baloane de săpun și pete de ulei
1 · Prezice
Lumina reflectându-se de pe ambele suprafețe ale unui film transparent subțire (ca o balonă de săpun) interferă, producând reflexie luminoasă sau întunecată în funcție de grosimea filmului. Shiftă un film mai gros mereu ce „ordin” de interferență produce reflexie luminoasă?
- Da — ordinul de interferență pentru reflexie luminoasă scalează direct cu grosimea filmului (în unități ale lungimii de undă în interiorul filmului).
- Nu — grosimea filmului nu afectează ce ordin este luminoos.
- Grosimea afectează doar culoarea, nu un „ordin” numeric.
2 · Montaj
- Deschide presetarea thin-film și apasă Resetează. Filmul are indicele n = 1.33 (ca un film de săpun); lungimea de undă a luminii este 550 nm.
- Activează citirea ordinului de interferență.
- Setează grosimea filmului pentru fiecare încercare și înregistrează ordinul de interferență cu reflexie luminoasă.
3 · Colectează date
| Grosimea filmului t (nm) | Ordinul de reflexie luminoasă m |
|---|---|
| 400.00 | |
| 500.00 | |
| 600.00 |
Plotează ordinul m (axa y) în funcție de grosimea t (axa x) pentru cele trei încercări. Linia este dreaptă?
4 · Analizează
- Pentru o încercare, calculează m = 2nt/λ − 0.5 folosind n = 1.33, λ = 550 nm. Compară cu tabelul.
- Explică de ce apare termenul −0.5: lumina reflectată de FAȚA filmului suferă o deplasare de fază de jumătate de lungime de undă (reflectând de pe un mediu cu indice mai mare), în timp ce lumina reflectată de SPATE nu — această asimetrie shiftă condiția obișnuită de ordin întreg cu jumătate de pas.
5 · Extinde
- Culorile unei baloane de săpun se schimbă și se învârt constant, pentru că grosimea filmului variază pe suprafața ei și se schimbă în timp, pe măsură ce se scurge și se evaporă — grosimi diferite satisfac condiția de reflexie luminoasă pentru lungimi de undă (culori) diferite în orice moment. Explică de ce un film de grosime perfect uniformă ar arăta în schimb o singură culoare uniformă (sau niciuna) pe toată suprafața.
- Obiectivele camerelor folosesc acoperiri subțiri antireflex, proiectate astfel încât reflexiile din față și din spate să interfereze DESTRUCTIV pentru o lungime de undă aleasă (de obicei verde, culoarea cea mai sensibilă pentru ochi), minimizând reflexia nedorită. Explică de ce astfel de acoperiri arată adesea în continuare o tentă slabă violet — lungimile de undă de la capetele spectrului vizibil nu sunt la fel de complet anulate.
Fizica din spatele acestui experiment
Ordinul de reflexie luminoasă în film subțire
Lumina reflectată de pe ambele suprafețe ale unui film subțire interferează constructiv (reflexie luminoasă) când drumul optic dus-întors corespunde unui multiplu semi-întreg al lungimii de undă: m = 2nt/λ − 0.5, ținând cont de deplasarea de fază la suprafața din față.
Optică
- Lentilă convergentă: imagini reale dincolo de 2f
- Punctul focal: unde imaginile evadează la infinit
- O lentilă ca lupă
- O lentilă divergentă: mereu virtuală, mereu micșorată
- O oglindă concavă: imagini reale ca la o lentilă convergentă
- O oglindă convexă: întotdeauna o imagine virtuală micșorată
- Oglinda plană: un caz special, invariant
- Adâncimea aparentă: de ce o piscină pare mai mică decât este
- Reflexia totală: unghiul limită
- Un releu cu două lentile: înlănțuirea imaginilor
- Microscopul compus: două lentile pentru mărire mare
- Un măritor fotografic: două lentile pentru o imagine reală, mai mare