Electroni cu energie joasă: o natură ondulatorie mai pronunțată
1 · Prezice
Un electron lent are o lungime de undă de Broglie mai lungă decât unul rapid. Înseamnă asta că natura ondulatorie a unui electron lent este mai ușor sau mai greu de observat experimental?
- Mai greu de observat pentru electronii lenți.
- Mai ușor — o lungime de undă mai mare (comparabilă cu distanțele atomice sau mărimile fantelor) face efectele de difracție și interferență mai pronunțate și detectabile.
- Efectele ondulatorii nu depind de lungimea de undă a electronului.
2 · Montaj
- Deschide presetarea slow-electron-wave și apasă Resetează. Acești electroni se mișcă mult mai lent decât în experimentul electron-de-broglie.
- Activează citirea lungimii de undă de Broglie.
- Setează energia cinetică (joasă) a electronului pentru fiecare încercare și înregistrează-i lungimea de undă de Broglie.
3 · Colectează date
| Energia cinetică K (eV) | Lungimea de undă de Broglie λ (pm) |
|---|---|
| 5.00 | |
| 10.00 | |
| 20.00 |
Plotează lungimea de undă λ (axa y) în funcție de 1/√K (axa x) pentru cele trei încercări. Compară scara acestor lungimi de undă cu cele ale experimentului electron-de-broglie.
4 · Analizează
- Pentru o încercare, calculează λ = h/√(2m_eK) folosind K în intervalul 5-20 eV. Compară cu tabelul — observă faptul că aceste lungimi de undă (sute de pm) sunt mai lungi decât ale experimentului electron-de-broglie, cu energie mai mare.
- Explică de ce scăderea energiei cinetice (scăderea impulsului) crește mereu lungimea de undă de Broglie, folosind λ = h/p.
5 · Extinde
- Experimentul Davisson-Germer din 1927 a împrăștiat electroni lenți (energii similare cu acest experiment, zeci de eV) pe un cristal de nichel și a observat un tipar de difracție care corespundea exact lungimii de undă de Broglie prezise — prima confirmare experimentală directă a undelor de materie. Explică de ce electronii lenți (cu lungimi de undă comparabile cu distanțele atomice dintr-un cristal) au fost alegerea potrivită pentru acest experiment.
- Tehnici ca răcirea laser pot încetini atomii până la energii cinetice extrem de joase, dându-le lungimi de undă de Broglie suficient de mari pentru a observa efecte ondulatorii cuantice spectaculoase (ca condensatele Bose-Einstein). Explică principiul general care leagă „mai rece” de „mai ondulatoriu”.
Fizica din spatele acestui experiment
Lungimea de undă de Broglie la energie joasă
Deoarece λ = h/√(2mK), scăderea energiei cinetice a electronului îi crește lungimea de undă de Broglie — particulele lente, „reci”, au cel mai pronunțat și mai ușor de observat comportament ondulatoriu.
Fizică modernă
- Efectul fotoelectric: un prag ascuțit de energie
- Efectul fotoelectric: potențialul de oprire
- O fotocelulă reală: funcția de lucru a sodiului
- Împrăștierea Compton: deplasarea lungimii de undă la 90°
- Împrăștierea Compton: deplasarea maximă la retroîmprăștiere
- Împrăștierea Compton: o comparație la unghi mic
- Seria Balmer: liniile spectrale vizibile ale hidrogenului
- Seria Lyman: linii ultraviolete de hidrogen
- Seria Paschen: linii infraroșii de hidrogen
- Dezintegrare radioactivă: datarea cu carbon-14
- Radioizotopi medicali: timpul scurt de înjumătățire al tehnețiului-99m
- Energia de legătură nucleară: modelul picăturii de lichid